A murit unul dintre cei mai importanţi cercetători din secolul al XX-lea. Iată cum ne-a schimbat viaţa Frederick Sanger!

„Veste tristă: Fred Sanger, al cărui nume îl poartă instituţia noastră, a murit. Moştenirea acestui om modest este aceea de a fi transformat medicina”, se afirmă în comunicatul emis de acest institut care a jucat un rol important în secvenţierea genomului uman.

Frederick Sanger a murit marţi, în somn, la spitalul Addenbrooke din Cambridge, a precizat un purtător de cuvânt de la Medical Research Council, o organizaţie universitară care susţine şi încurajează cercetările ştiinţifice.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Frederick Sanger este una dintre cele patru persoane din lume care au câştigat de două ori premiul Nobel. El a primit primul său Nobel pentru chimie în 1958, pentru lucrări în domeniul structurii proteinelor şi, în special, asupra insulinei.

În 1980, a împărţit al doilea Nobel pentru chimie cu Paul Berg şi Walter Gilbert, pentru o metodă de secvenţiere a genelor, pe care a creat-o şi care îi poartă numele.

Graţie acestei metode, echipa sa a reuşit în 1977 să realizeze prima secvenţiere a genomului unui organism biologic.

„Fred Sanger ar fi dezaprobat cu siguranţă acest apelativ, dar, dacă cineva este părintele ştiinţei genomiale, atunci el este acela – un om discret, determinat şi modest, cu convingeri ferme”, se afirmă pe site-ul Institutului Sanger.

„El şi colegii săi au dezvoltat, în anii ’70, metode de secvenţiere a ADN-ului care sunt utilizate şi astăzi în biologia genomică”, se spune în acelaşi comunicat.

„Fred Sanger era unul dintre cei mai importanţi cercetători din secolul al XX-lea„, a declarat Craig Venter, fondatorul J. Craig Venter Institute din Statele Unite, specializat în cercetări asupra genomului.

„El a schimbat, în două rânduri, viziunea lumii ştiinţifice: mai întâi, prin secvenţierea insulinei, dovedind că proteinele sunt lanţuri liniare de acizi aminaţi, iar apoi prin metoda lui inovatoare de secvenţiere a ADN-ului, care a condus la apariţia ştiinţei genomiale. Ne vom aminti întotdeauna de contribuţiile sale”, a adăugat el.

Sursa: Mediafax